Creștini de 2000 de ani
Examen de titularizare în învăţământul preuniversitar, disciplina Religie, cultul ortodox (I)
Examen de titularizare în învăţământul preuniversitar, disciplina Religie, cultul ortodox (I)

Examen de titularizare în învăţământul preuniversitar, disciplina Religie, cultul ortodox (I)

Examenul de titularizare în învăţământul preuniversitar este programat să aibă loc, anul acesta, în data de 29 iulie. În cele două părţi ale acestui articol ne propunem să supunem atenţiei celor interesaţi câteva aspecte, de care trebuie să ţină seama, în vederea obţinerii unei note cât mai bune la concursul de titularizare. Prima parte o dedicăm subiectelor teologice iar cea de-a doua, Metodicii predării religiei.

În primul rând, candidatul trebuie să fie atent cu gestionarea timpului alocat.  Patru ore de examen, pot părea, la prima vedere, o perioadă suficientă pentru rezolvarea subiectelor. Însă, nu este deloc aşa, foarte mulţi candidaţi intrând în criză de timp, tratează superficial subiectele, în special spre finalul timpului alocat. Aşadar, primele minute după ce am primit foaia de examen, este bine să le alocăm unei evaluări a timpului pe care îl acordăm fiecărui subiect, deoarece, chiar dacă avem de-a face cu subiecte notate cu acelaşi punctaj, unele necesită o abordare mai extinsă, iar altele, una mai rezumativă. Aici se poate observa o scăpare din partea celor care alcătuiesc baremul de corectare, se pare că, nu se ia în calcul acest aspect; de fiecare dată cele 2 subiecte din domeniul Teologie, sunt recompensate cu 30 de puncte, împărţite aproximativ egal, câte 15 puncte pentru fiecare subpunct chiar dacă pentru rezolvarea unuia sunt necesare doar câteva minute iar a celuilat, uneori şi peste o oră. După cum se observă, unele dintre aceste subpuncte sunt complexe, de o dificultate sporită, pe când altele, evaluate tot cu 15 puncte, sunt mult mai facile.

În al doilea rând, lecturarea cu mare atenţie a cerinţelor fiecărui exerciţiu. Nu are rost să dezvoltăm un răspuns, acolo unde nu e cazul şi cerinţele au fost deja îndeplinite doar din câteva propoziţii. O şi mai mare atenţie trebuie alocată lecturări cerinţelor de la subiectul al III-lea, cel destinat evaluării cunoştinţelor din Metodica predării religiei; la acest subiect tendinţa este să dezvoltăm un proiect didactic fără să ţinem seama de faptul că, cerinţele erau cu totul altele, pe cât de simple, pe atât de uşor de îndeplinit.

O scurtă privire asupra subiectelor din anii trecuţi, ne poate ajuta să ne formăm o părere despre cum trebuie abordat acest tip de examen. În anul 2017, primul subiect a fost compus din două subpuncte, cu acelaşi dar gradul de dificultate al lor şi implicit timpul alocat rezolvării, este diferit. Primul dintre ele, îl putem clasa în categoria celor uşoare, şi chiar foarte uşoare pentru candidaţii cu o minimă experienţă la catedră, deoarece Pilda talanţilor se regăsea în manualul pentru alasa a VII-a, şi întreaga sa rezolvare tot acolo. Chiar şi simpla lecturare a textului, foarte cunoscut de altfel, oferea o mare parte din răspuns. Dacă citim cu atenţie cerinţele, putem observa că, nu se cerea o interpretare a pildei sau o explicare a ei. Cei care au optat pentru o exegeză extinsă, au irosit timp preţios.

Al doilea subpunct, îl putem cataloga ca fiind de dificultate sporită, deoarece necesită o cunoaştere mai amănunţită a subiectului. Astfel, chiar dacă prima cerinţă era să prezentăm pe scurt viaţa mitropolitului Dosoftei, cea de-a doua solicita să enumerăm tipăriturile acestuia. Cea de-a treia cerinţă le oferea celor care nu erau familiarizaţi cu tipăriturile lui Dosoftei, un prim punct de plecare: Psaltirea în versuri. Curios este faptul că, timpul necesar rezolvării celor două subpuncte nu este proporţional cu dificultatea lor, deoarece candidatul care cunoştea subiectul al doilea, nu avea nevoie decât de câteva minute pentru a-l rezolva, cerinţele specificând că trebuie tratat „pe scurt”. La fel de puţin timp a alocat acestui subpunct şi candidatul care nu şi-a însuşit foarte bine cunoştinţele aparţinând categoriei IBOR. Pentru că, dacă nu cunoşti opera mitropolitului Dosoftei, oricât timp i-ai acorda acestui subpunct, sunt şanse minime să-ţi aminteşti tipăriturile sale!

Al doilea subiect a fost, de asemenea, împăţit în două subpuncte notate la fel, dar de o dificultate, evident, diferită. Primul, din categoria Misiune creştină şi catehetică, redactarea unui text cu titlul Tinerii şi Biserica,nu trebuia să pună dificultăţi niciunui absolvent al Facultăţii de Teologie, 20 de minute fiind mai mult decât suficiente pentru alcătuirea unui text care să răspundă exact şi precis cerinţelor. Cel de-al doilea subiect, însă, solicită cunoştinţe profunde din domeniul Dogmatică. Prima cerinţă despre Persoana Duhului Sfânt putea fi îndeplinită uşor dacă se pleca de la ideea definirii relaţiei Acestuia cu celelalte două Persoane (deofinţimea, purcederea, etc.). Cea de-a doua cerinţă, cea referitoare la lucrarea Duhului Sfânt,  este mai complexă. Punctele principale care trebuiau atinse sunt: prezenţa Sfântului Duh încă de la facerea lumii, inspirarea proorocilor, apariţiile Sale (Schimbarea la Faţă, Botez, Cincizecime). De aici se poate dezvolta subiectul, în funcţie de timpul disponibil, vorbind despre lucrarea Sfântului Duh în Biserică şi despre harul dumnezeiesc.

În anul 2018, subiectele de la examenul de titularizare, au fost mult mai facile, acest fapt reliefându-se în notele foarte bune obţinute de candidaţii din judeţul Dolj. Primul subiect din categoria Liturgică, ce a avut ca cerinţe prezentarea istoricului Liturghiei şi rânduiala Liturghiei catehumenilor, îl putem include în categoria celor facile. Orice creştin practicant putea reproduce momentele principale ale rânduielii Liturghiei şi prezenta câteva aspecte legate de istoricul alcătuirii acesteia. În funcţie de timpul avut la dispoziţie, puteau fi dezvoltate aspecte legate de simbolistica gesturilor liturgice. Al doilea subpunct, avea ca principale cerinţe prezentarea vieţii patriarhilor Iustin şi Iustinian. Şi în acest caz, cele două vieţi fiind de mare notorietate în rândul teologilor (de prezentat, principalele repere biografice: activitatea, anii de păstorire, realizări, etc.), cerinţele puteau fi îndeplinite cu uşurinţă.

Subiectul al doilea, a fost compus dintr-un subiect foarte accesibil, din categoria Misiune creştină şi catehetică: alcătuirea unui text cu titlul Familia şi Biserica. Se pare că, această categorie de subiecte este cea mai uşor de abordat, deoarece candidatul are libertatea de a compune liber textul, doar având grijă să atingă aspectele ce sunt evaluate. Al doilea subpunct, din categoria Dogmatică, considerat de o dificultate peste medie, cerea candidaţilor să vorbească despre însuşirile specifice şi distincţiile dintre Persoanele Sfintei Treimi. Din nou, se poate observa că subiecte de dificultăţi diferite sunt notate cu acelaşi punctaj: 15 puncte. Chiar dacă mai complex, subiectul dogmatic, se poate trata simplu, fără a dezvolta o explicaţie complicată. O simplă enumerare a însuşirilor şi distincţiilor dintre Persoanele Sfintei Treimi (nenăscut şi nepurces – născut – purces; creator – mântuitor – sfinţitor), însoţită de câteva explicaţii, erau suficiente pentru atingerea baremului. Desigur, subiectul fiind unul extrem de generos putea fi dezvoltat de către cei cu cunoştinţe solide în domeniu. Având în vedere că, se ţine cont în evaluarea unei lucrări de limbajul teologic şi de referinţele patristice şi scripturistice, subiectele din categoria Dogmatică sunt foarte ofertante din acest punct de vedere. Atenţie însă, la tendinţa de a ne abate de la subiect (există examinatori care merg până la a depuncta o lucrare din cauza deselor abateri de la subiect) cu oferirea prea multor referinţe care nu au legătură cu cerinţele şi mai ales, atenţie la trimiterile inexacte (un citat inexact din Sfânta Scriptură scade mult în evaluarea lucrării)!

În anul 2019, subiectele de la examenul de titularizare le putem cataloga ca fiind mult mai dificile decât cele din anii precedenţi. Primul dintre ele, din categoria IBU: începuturile creştinismului pe teritoriul ţării noastre, dovezi arheologice şi lingvistice, solicita unele cunoştinţe mai aprofundate ale subiectului.  Dacă prima cerinţă era mai uşor de îndeplinit (Sf. Apostol Andrei, soldaţii romani, negustorii, etc.), pentru a îndeplini cerinţele celorlalte cerinţe trebuiau neapărat enumerate şi descrise: gema de la Potaissa, tăbliţa votivă de la Biertan, fragmentul ceramic de la Porolissum, etc. De asemenea, ca dovezi lingvistice trebuiau trecuţi în revistă termenii de origine latină din rugăciunile Tatăl Nostru şi Crez pe lângă cei deja intraţi în lexicul limbii vorbite pe teritoriul ţării noastre (biserică, înger, cruce, tată, etc.) şi denumirile unor sărbători (Crăciun, Florii, Rusalii). Pentru obţinerea punctajului maxim la acest subiect, trebuiau amintiţi şi primii martiri cunoscuţi (Zoticos, Atalos, Kamasis, Filipos, descoperiţi într-o criptă de la Niculiţel). Al doilea subpunct îl putem include tot în categoria subiectelor cu dificultate peste medie, mai ales din cauza timpului ce trebuia alocat rezolvării sale. Astfel fiecare Sfântă Taină trebuia descrisă în amănunt – plecând de la data instituirii ei şi până la importanţa pe care o are în viaţa creştinului de astăzi. Lăsând la o parte faptul că, subiectul implică serioase cunoştinţe dogmatice, îi trebuia alocat şi foarte mult timp (minim o oră). Pe lângă timpul consumat, rezolvarea subiectului lăsa la latitudinea evaluatorului acordarea sau nu a punctajului maxim, existând mai multe opinii şi interpretări legate de folosul Tainelor în viaţa de zi cu zi, candidatul neputând să le acopere pe toate sau pur şi simplu, neavând timpul necesar.

Subiectul al doilea a fost unul foarte dificil, deoarece enunţul său a fost foarte prost conceput de către cei care au alcătuit subiectele: Redactaţi un text cu tema Învierea Mântuitorului având ca plan de idei capitolele 20 şi 21 din Evanghelia după Ioan. În primul rând, în astfel de situaţii, este obligatoriu să prezinţi textul respectiv, aşa cum se şi întâmplă de obicei, dr de această dată nu. În al doilea rând, se cere să redactezi un text plecând de la două capitole ale Evangheliei fără să se explice în ce constă cerinţa de fapt: ce fel de text trebuie redactat? O exegeză a capitolelor respective? Un eseu care să aibă ca temă Învierea aşa cum este descrisă în aceste capitolele? Întrebări la care mai putem adăuga una: dacă un candidat a redat din memorie cele două capitole, cuvânt cu cuvânt, fără să scrie nimic altceva, a primit punctaj maxim? Teoretic cerinţa era îndeplinită: a redactat un text cu tema Învierea Mântuitorului având ca plan de idei capitolele 20 şi 21 din Evanghelia după Ioan (!!). Trecând peste aceste întrebări şi recitind finalul Evangheliei Sfântului Ioan ne dăm seama că şi o simplă povestire a evenimentelor descrise, pline de simboluri şi semnificaţii teologice, ar fi consumat foarte mult timp, fără a epuiza în totalitate subiectul. Timp adăugat la cel alocat subiectului legat de Sfintele Taine. Aşadar, în anul 2018, au avut de câştigat candidaţii care, nu numai că au cunoştinţe teologice solide ci şi ştiu să-şi gestioneze foarte bine timpul avut la dispoziţie.

Ultimul subpunct, din nou redactarea unui text, de data aceasta mult mai uşor, dacă ne raportăm la celelalte notate tot cu 15 puncte. Textul trebuia să evidenţieze însuşirile Bisericii (punctl de plecare este Simbolul de credinţă: sfântă, sobornicească şi apostolească) şi să explice cum Biserica păstrează şi transmite Revelaţia divină (cărţile sfinte, Tradiţia, Sf. Taine, etc). Avantajul este că exista posibilitatea dezvoltării subiectului, dar cel mai probail, candidaţii nu au mai avut timp pentru tratarea acestui subpunct pe larg.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *