Creștini de 2000 de ani
Examen de titularizare în învăţământul preuniversitar, disciplina Religie Ortodoxă (II)
Examen de titularizare în învăţământul preuniversitar, disciplina Religie Ortodoxă (II)

Examen de titularizare în învăţământul preuniversitar, disciplina Religie Ortodoxă (II)

Partea a doua a articolului despre examenul de titularizare o dedicăm subiectului din domeniul Metodicii predării Religiei. Acest subiect este recompensat, conform baremului de evaluare, cu 30 de puncte. De foarte multe ori, subiectul al III-lea a fost cel care a făcut diferenţa, fiind considerat cel mai dificil şi spaima multor candidaţi la un post de profesor, fapt oarecum contradictoriu, deoarece se presupune că un viitor cadru didactic, tocmai acest domeniu trebuie să-l stăpânească foarte bine! Realitatea însă, ne arată că, cursurile Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic, sunt tratate de cei mai mulţi dintre studenţi, cu indiferenţă. Paradoxal, în cadrul Departamentului au activat şi activează, profesori universitari de mare valoare şi cu bo bogată experienţă, de la care viitorii profesori ar avea ce învăţa, dacă ar trata cu mai multă seriozitate acest segment de instruire.

Revenind la examenul de titularizare, ajunşi la subiectul al III-lea, trebuie mai întâi să evaluăm timpul rămas la dispoziţie. Pentru rezolvarea acestui subiect, ne sunt necesare minim 60 de minute, idealul mergând spre 90. Având în vedere că, în acest moment ne aflăm deja după, aproximativ, trei ore de examen la care se adaugă ora de dinainte când e obligatoriu să fim prezenţi în sală, oboseala şi capacitatea de concentrare devin factori determinanţi în eficienţa cu care acest subiect este tratat.

În primul rând alcătuirea subiectului în sine, este una alambicată, candidatul care susţine examenul trebuind, în primul rând, să citească cerinţele cu foarte mare atenţie. Tocmai pentru că formularea acestora nu este una clară sunt foarte greu de înţeles pentru cineva care nu stăpâneşte domeniul în amănunt. Lecturarea lor, repetată chiar, ajută să identificăm ceriţele şi să nu ne pierdem în amănunte inutile. În al doilea rând, conţinuturile sunt alese, parcă intenţionat, să încurce şi mai mult, fiind foarte greu candidatului să adapteze rezolvarea subiectului la conţinutul ales şi la corelarea acestuia cu competenţa vizată, aşa după cum vom vedea mai jos!

Cunoaşterea a trei componente, care au făcut parte în fiecare an din grila de examen, asigură candidatului cca. 20 de puncte din cele 30 alocate subiectului. Acestea sunt: metode, mijloace, itemi. Câte două exemple din fiecare grupă, adaptate conţinutului. Din nou, cei care au experienţă minimă la catedră sunt avantajaţi, fiind mai familiarizaţi cu aceste conţinuturi deoarece le regăsesc în lecţiile predate la clasă. Aşadar, dacă respectăm o logică simplă plecând de la conţinutul dat, alegem cele două metode şi mai apoi mijloacele şi modul în care ne folosim de acestea. Cel mai eficient este ca, de la început, să alegem metodele cele mai simple şi să evitem pe cele complicate care sunt mai greu de explicat şi de adaptat. Trebuie să luăm în calcul că, plecând de la aceste metode folosite, vom alege mai departe mijloacele şi vom formula itemii. Alegerea unei metode mai complicate ne poate face să pierdem timp  preţios în găsirea mijloacelor şi adaptarea acestora la conţinut. Metodele de comunicare sunt atât orale cât şi scrise, expozitive, interogative, etc. De exemplu: este mult mai simplu de adaptat oricărui conţinut o metodă de comunicare orală, expozitivă de tipul povestirea, explicarea sau descrierea; decât să aleg o metodă de cunoaştere a realităţii– de exemplu: meditaţia religioasă. Dacă privim fişele de examen observăm că doar în anul 2019 a fost specificat ca aceste metode să fie de comunicare orală, în anii 2017 şi 2018 fiind denumite doar ca metode didactice. Din nou, mare atenţie la enunţ!

Mai departe avem o cerinţă care, ne poate ajuta foarte mult dacă citim cu atenţie explicaţia ce se află între paranteze:

– în 2017: „proiectarea, pentru formarea/dezvoltarea uneia dintre competențele specifice de mai sus, la alegere, a unei activități didactice (menționarea conținutului/conținuturilor folosite, precizarea unei metode didactice, a modului de organizare a clasei și a unui mijloc de învățământ specific religiei)”;

– în 2018: „descrierea modului în care utilizați fiecare metodă menționată în vederea formării/dezvoltării competenței specifice selectate (conținutul/conținuturile folosite, modul de organizare al clasei, mijloace de învățământ, activitățile cadrului didactic, activitățile elevilor), utilizând Conținuturi diferite pentru fiecare metodă din secvența dată”;

– în 2019: „descrierea modului în care utilizați fiecare metodă menționată în vederea formării/dezvoltării competenței specifice selectate (conținutul/conținuturile folosite, modul de organizare al clasei, mijloace de învățământ, activitățile cadrului didactic, activitățile elevilor), utilizând Conținuturi diferite pentru fiecare metodă din secvența dată”.

Se observă că, dacă urmărim indicaţiile din interiorul parantezelor, rezolvarea este una foarte simplă şi nu este nevoie să alcătuim un mare proiect didactic, în care să ne pierdem în amănunte. De fiecare dată metodele, trebuiesc descrise şi justificată alegerea, în aceste explicaţii trebuie să ne folosim şi de mijloacele pe care le-am ales. Mai observăm că în 2018 şi în 2019 există specificaţia utilizând Conținuturi diferite. Aşadar, chiar dacă am îndeplinit toate celelalte cerinţe, aici nu primim punctajul dacă nu respectăm această specificaţie.

Ultima categorie cea a itemilor, este poate cea mai uşoară, dar la care se greşeşte cel mai mult! Pe scurt, itemii sunt obiectivi (cu alegere duală; de tip pereche, cu alegere multiplă). Semiobiectivi (cu răspuns scurt-de completare, întrebări structurate) şi subiectivi (rezolvarea de probleme, eseul). Aşadar, foarte uşor de reţinut şi de formulat. Atunci de ce se greşeşte atât de mult la acest capitol? Pentru că de foarte multe ori candidaţii formulează itemii şi trec mai departe fără să specifice şi rezolvarea acestora! Foarte important de reţinut: cerinţa de proiectare a unui item (indiferent din ce categorie face parte ), nu se consideră a fi îndeplinită dacă nu este indicat şi răspunsul corect! Să dăm un exemplu simplu: avem de proiectat un item obiectiv cu alegere duală. Pentru a primi punctajul maxim din barem, trebuie să-l formulăm astfel: „Enunţ: Citeşte cu atenţie următoarele afirmaţii. Dacă apreciezi că informaţia este adevărată, încercuieşte litera A, dacă apreciezi că afirmaţia este falsă, încercuieşte literea F. Sfânta împărtăşăanie este Taina prin care creştinii se împărtăşesc, sub forma pâinii şi a vinului, cu Trupul şi Sângele Domnului? A/F. Răspuns corect A.” Dacă această formulare a noastră nu s-ar fi încheiat cu expresia Răspuns corect A, examinatorul nu ar fi considerat că am indicat corect itemul şi nu primeam niciun punct pentru acest execiţiu! Tot incorect ar fi fost considerat şi să nu începem proiectarea itemului cu „Enunţ:…”. Mai observăm, din nou, că în anii 2018 şi 2019 cerinţa de proiectare a itemilor a fost însoţită de condiţia: utilizând Conținuturi diferite, atenţie! De toate aceste mici detalii trebuie ţinut cont de către oricine doreşte să obţină o notă mare, deoarece orice fel de scăpare face ca punctajul din barem să nu fie primit în totalitate.

Mult succes tuturor celor care susţin examenul de titularizare pentru disciplina Religie, cultul Ortodox! Doamne ajută!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *