Creștini de 2000 de ani
Libertatea religioasă în contextul pandemiei
Libertatea religioasă în contextul pandemiei

Libertatea religioasă în contextul pandemiei

Anul 2020 a fost pentru toți un moment de încercare. Omenirea întreaga s-a confruntat și încă se confruntă cu o pandemie. Condițiile traiului zilnic s-au schimbat, deoarece restricțiile impuse de pandemie și-au făcut loc în viața omului. Pe scurt omul este pus în fața unui nou mod de viață.

Noul context neașteptat, a găsit autoritățile nepregătite în prima fază  a acestei pandemii. Cu toate acestea majoritatea țărilor sau aliniat directivelor de la Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Necunoscutul, alături de frică, au adus incertitudine în multe sectoare ale societății. De la lupta pentru asigurarea unor stocuri de alimente până la situații conflictuale între oameni și apoi între oameni și stat nu a fost decât un pas.

Impunerea restricțiilor a dus la limitarea unor drepturi și libertăți din partea autorităților, restricții care de multe ori au fost disproporționate. Unul dintre domeniile cele mai importante care au fost serios afectate, și care face subiectul articolului de față, a fost și este libertatea religioasă.

Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) a publicat un raport la începutul lunii iulie, unde România se găsește în primele cinci locuri, din cele 57 de state membre OSCE, cu cele mai dure restricții la adresa libertății religioase.1 Mai grav este faptul că în România s-au făcut presiuni pentru restricționarea unor gesturi liturgice exacte. Gestul liturgic despre care vorbim nu este unul oarecare, este Taina liturgică centrală din cultul ortodox, Sfânta Împărtășanie. Folosirea linguriței și a paharului de unică folosință, pentru primirea Sfintei Euharistii, a fost din punct de vedere ortodox o neînțelegere a spiritualului. Interzicerea participării credincioșilor la sărbătoarea Sfintelor Paști și închiderea cimitirelor, a fost o decizie care s-a dovedit forțată, având în vedere că în momentul actual, infectările sunt mult mai mari iar participarea la cult se face în condiții de siguranță, convenite cu autoritățile. Pentru statul român au contat doar dispozițiile date de Direcția de Sănătate Publică (DSP), și mai puțin corectitudinea acestora în materie de libertate religioasă. Dialogul dintre stat și Biserică, s-a materializat doar în favoarea statului. Biserica a luat atitudine doar în momentul în care s-au făcut presiuni pentru modificarea actelor liturgice, cu toate că în marea lor majoritate credincioșii au fost privați de dreptul libertății religioase.

Situația a devenit și mai sensibilă în contextul pelerinajelor din luna octombrie de la Iași și de la București. Autoritățile au luat o nouă decizie, în cazul de la Iași, fără o consultare prealabilă și cu reprezentanții Mitropoliei Moldovei și Bucovinei și au interzis pelerinajul pentru persoanele fără rezindeță în Iași. Motivul nu a fost lipsa de organizare din partea Mitropoliei, pe care nici nu a consultat-o, ci posibilitatea ca pelerinii să se infecteze în mijloacele de transport în drum spre Iași, lucru care nu a fost valabil pentru întregul transportul în comun, de la nivelul întregii țării.2 În cazul ambelor pelerinaje am avut parte de o suprareglementare din partea statului, care a discriminat credincioșii în raport cu societatea, care nu a cunoscut astfel de restricții. Metrourile și supermarketurile sunt doar două exemple de aglomerări urbane, în care respectarea restricțiilor nu a fost și nu este urmărită cu atâta strictețe.

Libertatea religioasă este bine definită în Constituția României în articolul 29, alineatul 1: „Libertatea gândirii și a opiniilor, precum și libertatea credințelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credință religioasă, contrare convingerilor sale”.3 Această libertate trebuie protejată în orice condiții sociale, inclusiv în stare de război. Da, este adevărat, trebuie respectate restricțiile necesare, dar niciodată  interzisă manifestarea religioasă, niciodată statul nu poate interveni în modificarea actele de cult. Statul modern are obligația să își păstreze neutraliatea în ceea ce privește cultul.

Convenția europeană a Drepturilor Omului, sub autoritate căreia se află și România, prevede în articolul 9, alineatul1, definirea libertății de gândire, de conștiință și de religie: „Orice persoană are dreptul la libertate de gândire, de conștiință și de religie; acest drept include libertatea de a-și schimba religia sau convingerile, precum și libertatea de a-și manifesta religia sau convingerea în mod individual sau colectiv, în public sau în particular, prin cult, învățământ, practici și îndeplinirea ritualurilor”.4 Această libertate de manifestare religioasă este normală și firească, dacă nu aduce atingere altor persoane și dacă nu are practici periculoase care să le pune sănătatea în pericol. Acest aspect este cuprins în alineatul 2 al aceluiași articol  9: „Libertatea de a-și manifesta religia sau convingerile nu poate face obiectul altor restrângeri decât cele prevăzute de lege care, într-o societate democratică, constituie măsuri necesare pentru siguranța publică, protecția ordinii, a sănătății, a moralei publice, a drepturilor și a libertăților altora”.5

Pentru respectarea acestor drepturi fundamentale este necesară o cooperare insitituționalizată între Biserică, stat, specialiști și presă care să ajungă la un punct convenabil pentru toți și care să asigure atât siguranța  cetățeanului cât și manifestarea libertății religioase în condiții normale. Un exemplu în acest sens este Marea Britanie, care l-a începutul pandemiei a desemnat reprezentanți ai guvernului să discute cu specialiștii și cultele, pentru a elabora un cadru de siguranță pentru desfășurarea în bune condiții a vieții religioase publice.6 Statul trebuie să protejeze deopotrivă atât sănătatea cetățenilor cât și libertatea religioasă. Acest deziderat nu se poate finaliza decât în baza unui dialog instituționalizat și un cadrul legislativ bine definit.

Biserica Ortodoxă Română și-a manifestat dintotdeauna intenția de a colabora cu statul și de a conveni asupra restricțiilor necesare pandemiei, pentru a-și proteja credincioșii dar și societatea în ansamblul ei. Scopul este comun ambelor părți, siguranța și binele cetățeanului și a creștinului practicant. Soluțiile se vor găsi cu siguranță dacă se respectă statutul și importanța Bisericii în societate și drepturile fundamentale ale libertăților religioase reglementate internațional, care dezbătute și analizare într-un cadru de dialog vor aduce decizii convenabile ambelor părți.

  1. https://www.hotnews.ro/stiri-opinii-24208363-osce-romania-foarte-severa-adresa-vietii-religioase.htm , data 04.11.2020, ora 10:00.
  2. https://www.stiripesurse.ro/video-expertul-osce-pe-libertati-religioase-condamna-afirmatiile-lui-ludovic-orban-si-raed-arafat_1522700.html?fbclid=IwAR1SFWUbAYr-Xg4Pw-UvLyafsy_mf0rN8nBZ8csMv1RzusWQfWlCGSSJ7L8 , data 05.11.2020, ora 12:00
  3. https://www.constitutiaromaniei.ro/art-29-libertatea-constiintei/, data 04.11.2020, ora 11:00.
  4. https://www.echr.coe.int/documents/convention_ron.pdf, data 05.11.2020, ora 13:00.
  5. Ibidem
  6. https://www.activenews.ro/stiri/Biserica-in-pandemie-au-voie-politistii-jandarmii-si-DSP-istii-sa-patrunda-in-lacasurile-de-cult-si-sa-amendeze-credinciosii-OPINIILE-SPECIALISTILOR-163449, data 05.11.2020, ora 13:00.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *