Creștini de 2000 de ani
80 de ani de la Masacrul românilor la Fântâna Albă
80 de ani de la Masacrul românilor la Fântâna Albă

80 de ani de la Masacrul românilor la Fântâna Albă

Ziua de 1 aprilie a devenit prin lege, adoptată în 2011, Ziua națională de cinstire a memoriei românilor victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și din alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabiei.

După semnarea pactului Ribbentrop-Molotov din 1939, URSS a ocupat în 1940 Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța. Astfel, peste noapte, aproximativ 3 milioane de români s-au trezit pe un teritoriu străin în care originile, tradiţia, cultura şi religia lor nu erau acceptate.

Numeroși români bucovineni au fost arestați, omorâți, deportați, bisericile au început să fie închise, proprietățile confiscate, așa încât multe familii au început să treacă noua graniță și să vină în România.

În ianuarie 1941, NKVD-ul (Comisariatul Poporului pentru Afaceri Interne) a lansat zvonuri potrivit cărora ar fi permisă traversarea graniței.

Ca urmare a acestor informații, în 1 aprilie 1941, într-o zi de Paşti, un grup mare de oameni din mai multe sate de pe valea Siretului s-au îndreptat către graniţa sovieto-română purtând un steag alb şi însemne religioase (icoane, prapuri şi cruci din cetină).

Când au ajuns la trei kilometri de graniţă, în locul numit Poiana Varniţa, peste 3.000 de oameni au fost suprinşi de soldaţii sovietici ascunşi în pădure. La scurt timp, cea mai mare parte dintre ei au fost seceraţi de gloanţe, apoi aruncaţi în gropi comune, unii fiind îngropaţi de vii. Supravieţuitorii au fost urmăriţi, torturaţi şi deportaţi.

Mănăstirea Putna oferă gratuit, în format digital, două volume dedicate istoriei zbuciumate şi greutăţilor prin care au trecut românii din Cernăuţi. Cele două cărţi au fost coordonate de Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române.

Fântâna Albă – Golgota Neamului”

A fost lansată în anul centenar şi cuprinde fragmente şi mărturii despre cele întâmplate la Fântâna Albă, publicate după 1991.

„După masacrul de la Fântâna Albă au urmat închisorile, deportările și condamnările la moarte ale celor care erau bănuiți că au participat la marșul către Fântâna Albă. Nimeni  nu  cunoaște  numărul  celor  masacrați.  Fiecare  sursă  indică altă cifră. Oficial, cifra este infimă”, precizează în Cuvântul Înainte, Alexandrina Cernov.

„Neuitarea lor și ruga pentru ei sunt datoria noastră sufletească față de cei datorită cărora purtăm cu demnitate numele de români”, spune pr. Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Putna, despre românii bucovineni de la Fântâna Albă.

„Îi pomenim și îi vom pomeni, ne rugăm și ne vom ruga, pentru că atunci când vom uita de ei înseamnă că nu mai știm să ne jertfim, că nu mai știm să prețuim pe cei care ne‑au înălțat, ne‑au apropiat de Dumnezeu. Când nu îi vom aminti și nu îi vom pomeni, înseamnă că ne‑am pierdut conștiința cea bună, că nu mai știm să apreciem jertfa, pacea și libertatea”.

Descarcă volumul de aici.

„Drama Românilor din regiunea Cernăuți”

Volumul „Drama românilor din Regiunea Cernăuți” prezintă mai multe informații despre evenimentele petrecute în acei ani de ocupație sovietică, 1940–1941, 1945–1947, și ajută la înțelegerea proceselor ce s-au derulat și a consecințelor lor: demografice, etnolingvistice, a stării psihologice și morale a populației.

„Amintirea acelor ani este vie și astăzi”, notează Alexandrina Cernov în prefaţa volumului apărut în 2019.

„Despre ceea ce n-au scris – sau nu li s-a permis să scrie – ziarele în acei ani de groază, ceea ce nu s-a păstrat în arhivele distruse de sovietici s-a păstrat în memoria celor ce au pătimit și a urmașilor lor. Memoria a rămas să fie un neprețuit potențial al cunoașterii, memoria emotivă și memoria cognitivă. Există un fond comun al memoriei, o stare de spirit a gândurilor care nu au putut fi controlate și distruse, pentru că s-au păstrat prin tăcere, iar acum, peste ani, au devenit documente de necontestat pentru cunoașterea istorică. Au devenit informația cuprinsă în cele trei cuvinte – teroare, minciună, dezinformare –, care s-au materializat prin masacre, deportări și foamete”.

Cele două volume fac parte din proiectul  editorial „Destin  bucovinean”,  inițiat  de  Mănăstirea  Putna.

Descarcă volumul de aici.

Masacrul de la Fântâna Albă – 1 aprilie 1941, un documentar TVR1:

Documentarul semnat de Lucia Hossu-Longin reface istoria zilei de 1 aprilie 1941 când un grup de peste 3000 de oameni din mai multe sate de pe valea Siretului (Pătrăuţii-de-Sus, Pătrăuţii-de-Jos, Cupca, Corceşti, Suceveni), purtând în faţă icoane, prapuri şi cruci din cetină, a format o coloană paşnică şi s-a îndreptat spre noua graniţă sovieto-română, la Fântâna Albă. În poiana Varniţa, la circa 3 km de graniţa română, grănicerii sovietici i-au somat să se oprească. După ce coloana a ignorat somaţia, sovieticii au tras în plin cu mitraliere, secerându-i. Supravieţuitorii au fost urmăriţi de cavalerişti şi spintecaţi cu sabia. După masacru a fost declanşată o operaţiune vastă de represalii. Astfel, în noaptea zilei de 12 spre 13 iunie 1941, peste 13.000 de români au fost ridicaţi din casele lor şi deportaţi în Siberia şi Kazahstan.

Ai lui Ștefan, noi oșteni – Fântâna Albă-mi plânge-n sânge

Sursa:

1. https://basilica.ro/80-de-ani-de-la-masacrul-de-la-fantana-alba-pretul-platit-de-romanii-care-au-intentionat-sa-treaca-granita/

2. https://basilica.ro/descarca-gratuit-doua-volume-dedicate-suferintelor-romanilor-din-cernauti/

3. video1: https://www.youtube.com/watch?v=Bd5Gduq4zuk

4. video2: https://www.youtube.com/watch?v=5OdNnal28g8

5. foto: https://romaniabreakingnews.ro/wp-content/uploads/2019/04/Comemorare_Fantana-Alba-2017.jpg

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *